hibernez in intuneric. mi-e frig. sunt obosita.
simt ca pasesti pe varfuri, ca sa nu ma trezesti. te apropi. ma mangai usor pe obraz. te privesc printre gene cum zambesti. ma saruti pe frunte si apoi pleci.
mi-ai inseninat ziua. zambesc si iti spun in gand ca te iubesc.
fiecare gest al tau conteaza. fiecare cuvant lasa o urma.
azi sunt fericita.
joi, 3 iunie 2010
vineri, 21 mai 2010
risipa de durere
durere, frustrare, neliniste....toate adunate in sufletul meu. tanjesc dupa zilele in care te simteam aproape, in care eram parte din tine. te regasesc in fiecare particica din mintea mea, dar ACUM prezenta ta ma doare. nu inteleg ce se intampla. ce s-a schimbat? unde esti TU, cel pe care il iubesc? de ce te ascunzi?
ma doare sufletul cand imi amintesc cat de fericita eram cand ma trezeam inspirand mirosul parului tau si te tineam in brate cand dormeai. acum deschid incet ochii si ma gandesc cu teama ca te-am pierdut. ma respingi.
nu m-am schimbat. simt in continuare nevoie sa te mangai, dar acum gestul mi se opreste in aer, agatat in intrebarea "oare ii mai place atingerea mea?" mi-e dor de mirosul pielii tale, de gustul buzelor tale, mi-e dor de TINE.
nu stiu ce se intampla. am nevoie de un raspuns. nu pot trai asa.
te comporti ca si cand acum ai incepe sa ma cunosti si ti-ai da seama ca de fapt nu sunt ceea ce iti doresti. nu te poti ascunde dupa scuza imaturitatii mele.
nu ma mai vrei? nu mai contez? nu pe mine ma cautai? nu mai simti nimic?
da-mi un raspuns, oricare ar fi el. pot face fata deciziei tale, oricare ar fi ea.
daca nu poti accepta iubirea mea spune-mi ca vrei sa plec. daca nu te fac fericit goneste-ma.
daca ma vrei accepta-ma si lasa-ma sa te iubesc.
esti in fiecare celula din corpul meu. esti parte din mine. o parte din mine ma respinge. nu ma pot rupe in doua. nelinistea imi macina sufletul - uneori se rup bucati mici, alteori mai mari. durerea difera de la moment la moment.
stiu ca nu e usor sa porti povara iubirii cuiva, stiu ca uneori asta sufoca, dar atat de putini dintre noi au norocul sa fie cu adevarat iubiti macar o data in viata..........
ma doare sufletul cand imi amintesc cat de fericita eram cand ma trezeam inspirand mirosul parului tau si te tineam in brate cand dormeai. acum deschid incet ochii si ma gandesc cu teama ca te-am pierdut. ma respingi.
nu m-am schimbat. simt in continuare nevoie sa te mangai, dar acum gestul mi se opreste in aer, agatat in intrebarea "oare ii mai place atingerea mea?" mi-e dor de mirosul pielii tale, de gustul buzelor tale, mi-e dor de TINE.
nu stiu ce se intampla. am nevoie de un raspuns. nu pot trai asa.
te comporti ca si cand acum ai incepe sa ma cunosti si ti-ai da seama ca de fapt nu sunt ceea ce iti doresti. nu te poti ascunde dupa scuza imaturitatii mele.
nu ma mai vrei? nu mai contez? nu pe mine ma cautai? nu mai simti nimic?
da-mi un raspuns, oricare ar fi el. pot face fata deciziei tale, oricare ar fi ea.
daca nu poti accepta iubirea mea spune-mi ca vrei sa plec. daca nu te fac fericit goneste-ma.
daca ma vrei accepta-ma si lasa-ma sa te iubesc.
esti in fiecare celula din corpul meu. esti parte din mine. o parte din mine ma respinge. nu ma pot rupe in doua. nelinistea imi macina sufletul - uneori se rup bucati mici, alteori mai mari. durerea difera de la moment la moment.
stiu ca nu e usor sa porti povara iubirii cuiva, stiu ca uneori asta sufoca, dar atat de putini dintre noi au norocul sa fie cu adevarat iubiti macar o data in viata..........
sâmbătă, 8 mai 2010
twister
fiecare celula din mine simte relativitatea absoluta. STIU ca nimic nu e clar, sigur, definitiv, delimitat....in fiecare secunda ceva se schimba. nu avem puterea de a controla evolutia lucrurilor. depinde mult prea putin de noi. putem influenta, pana la un punct, dar decizia finala nu ne apartine.
cat de putine poti cunoaste si intelege? cat este realitate si cat imaginatie? ma intreb uneori daca ceea ce am retinut eu s-a intamplat sau a fost doar inchipuirea mea. ceea ce am simtit in ceilalti a fost doar impresia mea? a fost doar ceea ce doream eu sa fie? cum iti scoti din suflet senzatia ca lucrurile iti scapa printre degete? ce trebuie sa faci pentru a avea, macar pentru o clipa, sentimentul ca vezi si simti lucrurile, asa cum sunt ele in realitate?
tanjesc dupa pamant stabil sub picioare, dupa un moment in care totul e clar.
cat de putine poti cunoaste si intelege? cat este realitate si cat imaginatie? ma intreb uneori daca ceea ce am retinut eu s-a intamplat sau a fost doar inchipuirea mea. ceea ce am simtit in ceilalti a fost doar impresia mea? a fost doar ceea ce doream eu sa fie? cum iti scoti din suflet senzatia ca lucrurile iti scapa printre degete? ce trebuie sa faci pentru a avea, macar pentru o clipa, sentimentul ca vezi si simti lucrurile, asa cum sunt ele in realitate?
tanjesc dupa pamant stabil sub picioare, dupa un moment in care totul e clar.
joi, 8 aprilie 2010
TU
deschid incet ochii. semintuneric. mirosul dulceag al pielii tale fierbinti ma invaluie. imi plimb usor degetele prin parul tau si te mangai pe frunte. ma strangi in brate si zambesti in somn.
as vrea sa pot opri timpul, sa inghet clipa. ma imbat cu fericirea care o simt. umplu fiecare coltisor din sufletul meu cu ea. ma voi hrani cu ea in zilele cand nu voi vedea sensul vietii.
vreau sa pastrez doar pentru mine tot ce simt. daca as pune in cuvinte sentimentul as pierde ceva din el. fiecare faramita din fericirea ce o simt e o bucata din mine. TU esti o parte din EU.
as vrea sa pot opri timpul, sa inghet clipa. ma imbat cu fericirea care o simt. umplu fiecare coltisor din sufletul meu cu ea. ma voi hrani cu ea in zilele cand nu voi vedea sensul vietii.
vreau sa pastrez doar pentru mine tot ce simt. daca as pune in cuvinte sentimentul as pierde ceva din el. fiecare faramita din fericirea ce o simt e o bucata din mine. TU esti o parte din EU.
miercuri, 7 aprilie 2010
more than feelings
hibernez voluntar. imi induc perfect constient o stare de amorteala a sufletului. functionez in safe mode. refuz sa ma implic. nu controlez in totalitate procesul, motiv pentru care unele sentimente ajung pana la mine. totusi, pun o limita. e mai sigur asa. incorect fata de mine, dureros de indiferent, dar....mai sigur.
daca as crede macar pentru o clipa ca cineva e dispus sa arunce totul in joc, as risca. caut un echilibru intre ceea ce primesc si ceea ce sunt dispusa sa ofer. plusez un 50%, pt ca imi da un sentiment de implinire, dar pastrez si pentru mine o parte.
sunt fericita? evit ganduri de genul asta, cel putin acum. mi-e teama sa recunosc ... fericirea mea depinde de altii. nu imi sunt suficienta. am nevoie de cineva prin care sa ma implinesc. cei carora le pun in carca povara fericirii mele ar putea sa nu fie dispusi sa o accepte. nu e de datoria lor sa se ridice la nivelul asteptarilor mele. nu e vina lor ca nu accept greseli, ca iert, dar nu uit.
nu ma pot multumi cu partener, bani, casa...vreau mai mult. vreau sa apartin si sa contez.
ce ma face fericita? un amalgam de senzatie de utilitate, incredere, daruire totala, renuntare de sine, gesturi mici, liniste, senzatia de "acasa"...
daca as crede macar pentru o clipa ca cineva e dispus sa arunce totul in joc, as risca. caut un echilibru intre ceea ce primesc si ceea ce sunt dispusa sa ofer. plusez un 50%, pt ca imi da un sentiment de implinire, dar pastrez si pentru mine o parte.
sunt fericita? evit ganduri de genul asta, cel putin acum. mi-e teama sa recunosc ... fericirea mea depinde de altii. nu imi sunt suficienta. am nevoie de cineva prin care sa ma implinesc. cei carora le pun in carca povara fericirii mele ar putea sa nu fie dispusi sa o accepte. nu e de datoria lor sa se ridice la nivelul asteptarilor mele. nu e vina lor ca nu accept greseli, ca iert, dar nu uit.
nu ma pot multumi cu partener, bani, casa...vreau mai mult. vreau sa apartin si sa contez.
ce ma face fericita? un amalgam de senzatie de utilitate, incredere, daruire totala, renuntare de sine, gesturi mici, liniste, senzatia de "acasa"...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)