miroase e lemn. deschid incet capacul. prin minte imi trec rapid zeci de lucruri pe care as vrea sa le gasesc inauntru.
gol. nimic. nimic??? intr-un colt, ceva. dimineti in care mirosul tau dulceag ma invelea, cand ma trezeam cu o senzatie de siguranta. plimbari prin racoarea serii. ore de povestit la telefon
restul? unde sunt restul amintirilor mele? unde sunt clipele care ne-au tinut aproape? sa fi fost obisnuinta si teama de singuratate decisive?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu