marți, 14 decembrie 2010

sufletul meu azi

camp. dupa amiaza tarziu. ianuarie.

calc cu grija, dar ma scufund in noroiul pe jumatate inghetat.
cat vad cu ochii doar camp arat in dezordine, buruieni uscate. frig. din cand in cand cate o pala de vant rece. incerc sa ma orientez. caut apusul. un soare portocaliu, cu nori bine conturati...ceva. nimic. doar cer cenusiu.
un semn de viata mi-ar ajuta. un drum. o casa. o masina. nimic.
aud sunete in spatele meu. ma intorc brusc. nimeni. trebuie sa am grija.

decid sa pornesc. indiferent unde ajung, merg SPRE ceva. bocancii mi se incarca cu noroi. inaintez tot mai greu. incep sa obosesc. e frig. se intuneca.

as vrea sa fiu acasa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu